AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru completarea
art. 364 din Legea serviciului de alimentare cu apă
și de canalizare nr. 241/2006
Analizând propunerea legislativă pentru completarea art. 364 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 (b315/18.05.2023), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/2696/22.05.2023 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D579/23.05.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Prezenta propunere legislativă are ca obiect completarea art. 364 din Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se, potrivit Expunerii de motive, clarificarea soluției normative prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol, în sensul detalierii „modului de calcul a tarifelor pentru operatorii care cuprind în aria lor de operare localități din judeţe diferite, fără a se adresa tuturor localităţilor acestor judeţe”, pentru „asigurarea respectării principiului suportabilităţii financiare a serviciului de alimentară cu apă și canalizare şi pentru sprijinirea populaţiei cu venituri mici în vederea conectării la sistemele de apă şi canalizare”.
2. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Referitor la Expunerea de motive, semnalăm că aceasta nu respectă structura prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind prezentate, printre altele, insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare și ale evaluărilor statistice, impactul socioeconomic, impactul financiar asupra bugetului general consolidat, impactul asupra sistemului juridic și nici informații cu privire la consultările derulate.
Totodată, constatăm că în instrumentul de prezentare și motivare se precizează că „investițiile în acest domeniu sunt necesare și pentru conformare cu prevederile Directivei 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale şi ale Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare), în mod particular în contextul procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva Românie pentru neatingerea ţintelor programate”.
În acest context, față de scopul urmărit de inițiatori, acela al „sprijinirii populaţiei cu venituri mici în vederea conectării la sistemele de apă şi canalizare în vederea asigurării respectării principiului suportabilităţii financiare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare”, semnalăm că nu se înțelege care ar putea fi relevanța invocării celor două directive menționate în instrumentul de prezentare și motivare pentru încetarea procedurii de infringement amintite.
5. Observăm că în textul preconizat pentru alin. (31) al art. 364, este folosită sintagma „Venitul mediu disponibil la nivelul ariei de operare”, fără a se preciza care ar putea fi utilitatea prevederii modului în care se determină, nici măcar prin trimitere, deoarece această sintagmă nu mai este folosită în actul de bază.
Semnalăm că, la art. 364 alin. (3) regăsim noțiunea „venitul mediu disponibil al gospodăriei”, care este folosită pentru determinarea ratei de suportabilitate pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, aceasta fiind și singura normă care prevede respectiva noțiune.
În plus, constatăm că, prin folosirea sintagmei ,,factorul de ajustare bazat pe”, textul nu se caracterizează prin precizie, în sensul de exactitate a soluției preconizate, deoarece nu reiese cum se va calcula în mod concret factorul de ajustare, dat fiind că expresia „bazat pe” nu are același sens cu expresia „constând în”.
Observația este valabilă pentru alin. (32) în ceea ce privește expresia „calculat pe baza”.
Totodată, precizăm că accepțiunile noțiunilor de ,,salariu mediu brut la nivel de județ” și ,,salariu mediu brut la nivel național” nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, neputând fi utilizate pentru stabilirea unei formule de calcul corecte.
În acest context, semnalăm că, în Codul muncii este folosită noțiunea de „salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată”, iar în Legea nr. 369/2022 privind bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, este utilizată noțiunea de ,,câștig salarial mediu brut”.
6. La alin. (32) al art. 364, de asemenea, precizăm că soluția propusă este lipsită de precizie, deoarece nu se înțelege din redactare cum se va determina în mod concret ,,salariul mediu brut ponderat la nivel de arie de operare”, definiția redată fiind ciclică, în sensul că nu se poate stabili ce înseamnă „salariu mediu ponderat”, deoarece accepțiunea preconizată folosește tot noțiunea de ponderare („salariul mediu brut ponderat la nivel de arie de operare, calculat pe baza salariilor medii brute la nivelul fiecărui judeţ, ponderate cu numărul de locuitori”).
7. La alin. (33) al art. 364, în ceea ce privește soluția preconizată, referitoare la ipoteza în care „operatorul regional furnizează/prestează serviciul în mai multe unităţi administrativ-teritoriale din unu sau mai multe judeţe” (exprimarea corectă fiind „unul sau mai multe județe), reiterăm observația referitoare la imprecizia determinării salariului mediu brut ponderat și, implicit, a factorului de ajustare.
8. În concluzie, prezenta propunere legislativă nu poate fi promovată, deoarece nu întrunește exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție.
În acest context, precizăm că în Decizia Curții Constituționale nr. 22/2016 s-a statuat că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”, orice act normativ trebuind „să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat” și că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituție”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 620/15.06.2023